Si s-a dus si facultatea....

S-au dus si noptile nedormite din sesiune, party-urile de dupa examene, florile de la Radu, fardul de la Brutus, dudele lu' Persy, garsoniera cu "noroc", festinurile din Agronomie, rebusurile din timpul cursurilor, subiectele invatate pe juma, hainele imprumutate, Mizil, Ploiesti, drumurile cu "Cristina", orele de barfa la telefon, mailurile lungi de dupa vacanta, pozele aiurea pe care le ascundem, dansul pe boxa, crushurile, pijamale cu ursuleti de la Bubu, muzica la ipod in seminar, festivitatea, toca stramba, mahmureala, fite de bal, Vadu Sapat si "dansatorul", terasa lu' Doroftei, cadouri de la Dalles, proiecte cu nervi, Tvru' cu surprize, cafea in Tonka, floricele din punga si multe eugenii, complimente si critici, profi, note si licenta...

Toate s-au dus...but what come next..is the best! :))

Daca esti femeie, casnica, trecuta de 40 si cu un IQ rusinos ai de ales intre 2 dive.
Dive pentru ca si atunci cand ragaie sau se bas dau clasa.
Asa ca ori iti place Mihaela Futileasca ori Andreea Algocalmin.
Cine e mai patetica? Greu de zis…Cine vinde mai bine? Inca se calculeaza…
Pe scurt ce alegi intre o femeie cu hormoni neconsumati din cauza partenerului inca la pubertate, sau o femeie care mananca numai pufuleti ca sa-i faca surprize sotului dansator ?
Si cum a 2 a disparut deocamdata fiind ocupata sa schimbe scutece pline de …noroc, o punem putin pe pause si ne ocupam de celalalt monument al prostiei cu aere de inteligenta.
Cum mi se pare mie super diva-divelor, basinoasa-basionaselor si mai ales “femeia” virginului Dani Poxil? O tanti nimfo care se excita cand calareste motocicleta? O profesionista in ale tv-ului? Sau o disperata fara audienta?
Ma rog….mai bine ma abtin.
Zilele astea diva nu a mai putut suporta viata asta grea de vedeta, de pe urma careia isi pune silicoane si-i cumpara “izbitzelului” blugi cu penis (sa suplineasca lipsa din nadragi). Din cauza careia ii dau fraierii bani sa pozele in chiloti pe panouri sau din cauza careia isi permite ea sa aiba “harfe” cu aplaudacii emisiunii. Asa ca in disperare de situatie (ce viata de cacat are saraca), i-a atacat pe amaratii aia care erau disperati de un senzational.
In povestea asta nu stiu cine e mai vinovat. Ziaristul care nu-si primeste salariu’ daca nu duce poze in curu’ gol cu Futileasca sau ea care s-a bucurat de statutul de vedeta de atat timp constienta fiind de ce implica lucrul acesta?
Cel mai mult m-a amuzat indragostitul sinistru care declara ca i-a fost atacata femeia.
Femeia ta bai putzoias??!!!??
Auzi la el saracu’….chiar a pus botu la vrajeala moldovencei cu origini de stol.
Well…cand vezi ca toata lumea incepe sa te pune-n cur brusc din cauza aleia, crezi orice. Si ca esti bun la pat….si ca o sa va iubiti pana faci majoratu’.
Cam atat din doza de aciditate caracteristica!

PS : Pamflet…nu puneti botu’!

Sunt zile cand te trezesti cu zambetu' pe buze, si incepi sa te intrebi daca ai devenit subit oligofren.
Dar a doua zi te uiti in oglinda si incepi sa-ti zici : “Bey ce fata in reparatii am!”
Sunt unele zile cand nimeresti cu picioru’ in kkt, si altele cand primesti flori pe strada de la tipi necunoscuti.
Sunt si zile cand te simti ca ultimu’ kkt, si altele cand esti “the king of the world”.
Sunt zile cand te astepti sa sune telefonul si altele cand iti vine sa-ti iei campii.

Sunt si zile cand simti ca butoiu’ cu melancolie nu mai are fund si altele cand razi ca prostu’ pe strada.
Apoi ai sta saptamani intregi in pat, sforand si cu balutele curgand pe perna. In altele nu ai mai vrea sa ajungi acasa ( noroc cu violatorii astia ca nu poti sa stai prea mult noaptea pe strazi).

Te imbeti, dansezi, te combini si te desparti, o arzi aiurea, mai trezi pe la scoala, mai ploua dar iese si soarele....

Pfai....put a inteligenta! Stay away :D

Si uite asa am ajuns si la ultimul semestru de facultate si cel mai cacacios dintre toate.

M-am trezit peste noapte cu proiecte, referate, interventii si sute de texte de citit total boring si nefolositoare. Astea de fapt au fost si anii trecuti numai ca acum nu mai e timp pentru toate.

Frate vreau sa dau licenta in vara ( si culmea, anu' asta) dar parca toti se incapataneaza sa-ti puna piedica.

Trebuie sa devii soricel de biblioteca pentru ceva ce chiar iti trebuie...dar nu....tu trebuie sa faci intai celelalte proiecte, sa mergi la seminarii cu noaptea-n cap si sa mai dai si randament.

Pentru altii cica ultimu' semestru a fost mai degraba o trecere ca rata prin apa...pentru altii tarait de cur ca nu cumva sa ai restante ca sa intrii in licenta.

Cel mai frumos an a fost primul. Nu te stiai cu nimeni si abia incepeai sa "socializezi", materiile erau super interesante si tot ce scoteau profii pe gurita te fascina, mergeai la conferinte si notai toate bazaconiile debitate de maestrii in domeniu.

Acu' nu vrei decat sa scapi mai repede si sa fugi cat vezi cu ochii, asta daca nu ti-au iesit din orbite de la atata citit si cacat idei pe banda rulanta.

Renuntam la party-uri si nopti nedormite, la filme, la conferinte, strangem lantu' si ne mobilizam, ce Dumnezeu...?!

Well the end is near asa ca tre sa strangem din ..dinti...si o dregem si de data asta...God help us! :D

Zilele de sesiune sunt si ele bune la ceva. Eu le pierd citind bloguri.
Acum am trecut la categoria tineri.
E prea tare sa citesti un blog al unui pusti cu buletinu’ scos ieri si sa vezi ce drame sunt la varsta lui.
Tre’ sa recunosc ca la varsta aia aveam preocupari limitate de Sailor Moon si Jackie Chan deci nu aveam loc de drame siropoase.
Cand suferi din dragoste e dureros , dar felul in care povestese o astfel de drama un copil pana la urma e chiar….dramatic.
Nu intru in detalii dar fetelor, dragelor, copilelor, la 14 ani nu ai cum sa intalnesti “baiatul perfect”!!!
Mai tarziu o sa va convingeti ca el nu exista! Sau o exista dar e la celalalt capat al lumii asa ca nu o sa ai parte de el niciodata….
Hai ca am glumit mai…..baga lama in cutie inapoi si calmeaza-te….:D
Cert e ca suferinta asta e buna la ceva. Daca ai citi cum scrie un tanar de genul asta ai ramane surprins placut. Ai jura ca sunt randurile unui om trecut prin viata ajuns la nivelul ala de maturitate in care se poate detasa de situatiile grele din trecut.
Cred ca problemele pe care le are una ca mine, de 22 de ani (aproape) sunt la unghia mica pentru ei.
Oricum respectele mele pentru toti! Si un sfat continuati sa scrieti asa dar canalizati-va atentia catre ceva care chiar merita! Nu aruncati cu oua in mine !
Va pup

Bey si te apuca spumele marii cand le vezi.
Preferatele zilei sunt babatiile.
Cu totii avem cate o bunica pe acasa , draguta de altfel, care ne face prajituri si ne alinta “manca-o-ar mamaita pe ea!”…sau am doar eu….?
Well…..eu inteleg ca ele se plictisesc acasa. Nu-I mai face nimeni nepoti , catelu’ se scoate afara singur iar prajituri nu mai face ca e glicemia mare.
Dar nu toate mamaitele sunt ca a mea…(lucky me).
Cel mai tare ma enerveaza babelea alea care aglomereaza toata masina. Si dupa ce ca sunt si asa mucegaite si put a naftalina mai au si curu mare.
Frate, nu ai loc de ele sa te misti.
O intrebi : “Doamna, coborati la prima?” asa cum se face in mod normal
Ea se uita cu o privire de Obregia la tine si tranteste un : “Nu!” pe un ton rastit de parca vroiai sa-i furi placa din gura.
Vizibil neintelegand mesajul mai incerci o data: “Atunci puteti sa-mi faceti loc, eu cobor?” si zambesti in timp ce prin minte iti trec niste urari de bine.
Acritura se intoarce spre tine si aproape zbierand zice: “Da’ ce draga nu ai loc de mine? Asa de mare sunt?”
Si cum sa nu te apuce spumele marii si sa te abtii sa-i zici ceva? Cum sa te gandesti ca este doar o mamaitza de 80 de ani ursuza din cauza singuratatii si schizofreniei ce o acapareaza?!
Finalul: din ziua aceia batranica are frigiderul plin cu carne proaspata.

PS: Nu am nimic cu “the old people” ci doar cu cei care au imbatranit degeaba!

A fost si Craciunul!
Cu toba, leber, salata de boeuf, piftie si sorici parlit.
Urmeaza Revelionul!
Cu tinute elegante, par intins cu placa, sampanie.
Astfel, de Craciun bagat in noi ca porcii iar de Revelion suntem simandicosi.
Ca in fiecare an dam banii pe multa carne si bere, ca de… romanu-I consencvent. Dar nu-I bai, de sarbatori spargi pusculita.
Masa trebuie sa fie plina ca la pomana si bradul incarcat cu luminite care sa te orbeasca. Sub el, evident cadouri pentru toti, de la cel mai mare la cel mai mic. Si esti fericit!
Nu stiu de ce dar toti sunt mai zambitori de sarbatori. Nimeni nu se mai plange ca are tensiune, ca-l dor salele sau ca a dat toti banii pe domnu Ghita care-I zambeste de pe farfurie cu maru-n gura.
Si neaparat trebuie sa ninga!
Daca te prinde ajunu’ pe partie chiar o sa ai senzatia ca Mos Craciun exista si ca nu a uitat de tine nici anu’ asta.
Dupa ce te apuca gastrita si ulceru’ poti sa spui ca ai sarbatorit bine. Cineva trebuia sa se ocupe de sticle asa ca tu te-ai sacrificat si anul asta sa le golesti. Si esti fericit!
Apoi vine peste tine marea “Petrecere de peste ani”.
Iti iei hainele noi si incomode, adaugi putina culoare si esti gata de party.
Stii ca vei renunta repede la tocuri si eleganta, astea nu-s pentru tine.
Tu vrei karaoke, twister si un vin cu prietenii (dupa ce inveti regulile de la boltz !!).
Si faci lista de ganduri. Incepi sa analizezi. Ce ai facut anul asta, cum te-ai facut de kkt in situatia x si cum ai scapat de y si toate fazele de care razi si acum.
Well….asta se repeta….cam in fiecare an. Cu speranta ca anu’ viitor va aduce si ceva tact, stapanire de sine, cuvinte mai putine si high speed dreams, iti zici : “Hai ca am dres-o si anu’ asta”!
Sa ne auzim cu bine …la anu’!